Maine ma duc in sediul din capatul de Nord al Orasului (acolo unde se reuneste lumea buna a corporate-ului bucurestean) ca sa-mi vad posibilii succesori.
Si am asa - niste mixed feelings - cum sa ii las sa-mi ia bucata de paine de la gura...pai stai, ca ai renuntat singura la ea,...dar sa vina altul...? si eu ce fac? pai tu esti hotarata...da, eram dar acum...mi s-a facut frica. Si e ciudat, parca eu urmeaza sa fiu ingropata si trebuie sa aleg cine sa-mi sape mormantul :)
Buuun, trecand peste aceste amanunte- cica trebuie sa am interviuri cu toti si apoi sa recomand unul. Pai de unde stiu eu care e cel mai "recomandabil"...in termeni de ce? care da mai mult si cere mai putin...aaa si rezista mai bine.
Pana mai ieri ziceam ca adevarul meu e adevarul tuturor si ca respectivii candidati sunt niste inconstienti care nu stiu la ce se inhama si trebuie sa-i avertizez eu de pericol:)
Acum (datorita Mariei) mi-am dat seama ca sunt oameni care sunt fericiti si liberi asa. Prin urmare o sa-l selectez pe cel pe care mi-l arata intuitia. Oricum decizia finala nu este a mea.
Si cred ca nici a lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu