Clasa pregatitoare - varianta noastra

In ultima vreme cred ca am descoperit de ce parintii in general prefera sa aiba un copil obedient care sa faca ce i se spune, fara prea multe comentarii...culeg din plin “roadele” felului in care am crescut-o pe fiica mea...cu libertati de alegere, cu respect fata de doleantele ei (chiar daca nu se indeplinesc, respectul e tot acolo), cu cat mai putine ingradiri si incurajari sa gandeasca, sa puna la indoiala si chiar sa se opuna atunci cand simte ca nu e ok pentru ea respectiva situatie.
Cred ca cele mai frecvente intrebari in ultima vreme sunt:

• De ce trebuie sa fac asta?
  
• Cine decide asta? (aici imi vine sa zic: EU! si tu sa faci bine sa executi:D )
  
• Nu putem face si altfel?
  
• Explica-mi mai exact...
  
• Nu sunt de acord (asta e cea mai periculoasa pentru ca in ultima vreme gaseste argumente din ce in ce mai logice si mai solide, de ma trezesc cateodata ca nu mai am replica:)
  
• Am o idee... (asta iar imi creste tensiunea, pentru ca de obicei urmeaza expunerea unei idei extrem de “creative”, cum ar fi de ex. sa isi puna tutu-ul peste pantalonii de fas, sa tunda plantele din apartament, etc)
  
• Eu ma gandeam la altceva/ Eu am alta idee... (sa ma imbrac in fusta in loc de pantaloni, sa mananc desert in loc de ciorba, etc)
  

Dar nu regret nici macar o secunda....mi-e drag de mor s-o vad cum isi framanta mintea sa descopere solutii la problemele cu care se confrunta, sa gaseasca argumente noi in negocierea cu mine cand vrea sa obtina ceva, cum spune tot ce o framanta/ingrijoreaza, fara sa-i fie jena sau sa se ascunda de mine...sau cum ma “linisteste” cand imi cer scuze: nu-i nimic mami, se mai intampla...
Apropo de clasa pregatitoare, am decis s-o pastram tot la aceeasi gradinita, unde de anul asta au si clasa zero si ciclu primar, desi ma omoara costurile. Nu stiu daca fac bine sau rau, dar faptul ca o vad cum infloreste, cum capata forta in trupul micut si vocea ii devine mai sigura si mai puternica...parca mi-e mila s-o bag in sistemul de stat din nou, mai ales dupa experienta nefericita de acum doi ani cand a fost la gradinita de stat.
Deci asta vroiam...sa ramana scris aici ca imi asum ce am facut, in caz ca lucrurile evolueaza neprevazut si o sa regret ca n-am abordat lucrurile “traditional” :)